Capitala găzduieşte o expoziţie de fotografie şi una de pictură şi montaj, ale unor artişti spanioli. Dr. Raluca Bulea ne oferă, la rubrica Institute culturale, argumentele pentru care merită să le vizităm.

Manifestările ştiinţifice prilejuite de aniversarea a nouă decenii de existenţă a Societăţii Române de Medicină Fizică şi de Recuperare au culminat, recent, cu al 35-lea congres naţional. O analiză a situaţiei actuale a specialităţii şi o relatare a principalelor lucrări ale reuniunii ne oferă dr. Aurel F. Marin.

În 2009, Premiul Nobel pentru chimie a fost acordat pentru „studii privind structura şi funcţiile ribozomilor“, organite celulare descoperite de George Emil Palade, laureat Nobel cu 35 de ani mai devreme. Puntea peste timp este schiţată de dl conf. dr. Octavian Buda, care evocă atmosfera de la ceremonia de decernare a prestigiosului premiu savantului român, în cadrul rubricii dedicate centenarului Palade.

La doi ani de la definirea telocitelor, printr-un articol publicat în aprilie 2010, peste 50 de centre din toată lumea şi mai bine de 100 de articole ştiinţifice studiază descoperirea grupului condus de dl acad. Laurenţiu M. Popescu. Telocitele fac obiectul unui grupaj realizat de dr. Aurel F. Marin.

După un secol şi jumătate, asasinarea prim-ministrului Barbu Catargiu îi prilejuieşte dlui conf. dr. Octavian Buda o rememorare a evenimentului şi o analiză a raportului de necropsie, în vederea restabilirii adevărului istoric.

Uneori trebuie să te distanţezi de un lucru pentru a-l aprecia la justa valoare. Despre cum se vede, după câţiva ani petrecuţi în Anglia, activitatea desfăşurată în România, dar şi despre cum transferul de cunoştinţe se poate face nu numai dinspre, ci şi către o ţară dezvoltată, aflăm în articolul-îndemn al dnei dr. Ruxandra Moraru, la rubrica Dentist în UK.

Au trecut de la „naşterea“ medicinii genomice. Lumea ştiinţifică a făcut un bilanţ al realizărilor şi perspectivelor în domeniu, constatând o discrepanţă între aşteptări şi realizări. Dl prof. dr. Mircea Covic trece în revistă, la rubrica Medicina genomică, progresele importante, între care identificarea regiunilor/locilor genomici, cu două consecinţe – predicţia riscului de boală şi elucidarea mecanismelor patogenice ale unor afecţiuni.